Biblioteca de spețe – A

Biblioteca de spețe A

Achiziția directă 

Întrebare: Conform art. 12 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016 autoritatea contractanta are obligatia publicarii in SEAP extrase din PAAP. Ce se intelege prin extrase? Doar acele pozitii la care se aplica Legea nr. 98/2016 sau intreg PAAP-ul, inclusiv achizitiile directe anexa la PAAP? Răspuns: In primul rand precizam ca în Monitorul Oficial Partea I cu nr. 487/30.06.2016, a fost publicat  Ordinul nr. 281/2016 al presedintelui A.N.A.P. privind stabilirea formularelor standard ale Programului anual al achizitiilor publice si Programului anual al achizitiilor sectoriale. In ceea ce priveste obligatia  aplicarii prevederilor art. 12 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016, astfel cum este reglementat prin lege, precizam ca autoritatea contractanta publica in SEAP extrase ale PAAP-ului pentru toate contractele/ acordurile–cadru de produse si/sau servicii a caror valoare estimata este mai mare sau egala cu pragurile prevazute la art. 7 alin. (1) din Lege, precum si pentru toate contractele/acordurile-cadru de lucrari a caror valoare estimata este mai mare sau egala cu pragurile prevazute la art. 7 alin. (5) din Lege.

Întrebare: In cazul in care valoarea serviciilor din Anexa nr.2 este mai mica decat pragul de 132.519 lei, este necesara aplicarea unei proceduri simplificate proprii, sau acestea se pot achizitiona direct? Răspuns: Precizam ca potrivit art. 106 alin. (2) din H.G. nr 394/2016 atunci cand atribuie contracte de achizitie sectoriale/acorduri-cadru si organizeaza concursuri de solutii care privesc achizitii sectoriale ce au ca obiect servicii sociale si alte servicii specifice a caror valoare estimata este mai mica decat pragurile corespunzatoare prevazute la art. 12 alin. (1) lit. c) din lege, entitatile contractante prevazute la art. 4 alin. (1) lit. a) si b) din lege pot organiza propriile proceduri simplificate de atribuire cu respectarea principiilor prevazute la art. 2 alin. (2) din lege. Totodata, potrivit art. 12 alin. (4) din Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale, entitatile contractante au dreptul de a achizitiona direct produse sau servicii in cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara tva, este mai mica de 132.519 lei, respectiv lucrari, in cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara tva, este mai mica de 441.730 lei. Din interpretarea dispozitiilor art. 49 alin. (3) din H.G. nr. 394/2016, coroborat cu prevederile art. 78 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, reiese ca achizitia directa se realizeaza, ca regula, prin utilizarea mijloacelor electronice, respectiv prin intermediul catalogului SEAP, si doar ca exceptie, atunci cand sunt indeplinite anumite conditii, prin alte mijloace decat cele electronice. Prin urmare, avand in vedere ca serviciile din anexa 2 a Legii 99/2016 sunt reglementate separat de celelalte servicii sectoriale, precizam ca se poate aplica achizitia directa pentru serviciile a caror valoare este mai mica decat pragurile valorice prevazute de art. 12 alin. (4) din lege cu respectarea prevederilor art. 49-52 din H.G. nr 394/2016.

Întrebare: Cheltuielile aparute cu caracter exceptional si regim de urgenta pe perioada deplasarilor externe (ex.: competitii externe, simpozioane etc.), care trebuie efectuate la fata locului de la operatori economici identificati in locatia respectiva, pot fi achizitionate offline avand ca temei legal art. 43 alin. (3) din HG 395/2016? Răspuns: Avand in vedere solicitarea dumneavoasta mentionam ca din interpretarea dispozitiilor art. 43 alin. (3) din HG nr. 395/2016, coroborat cu prevederile art. 64 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, reiese ca achizitia directa, se realizeaza, ca REGULA, prin utilizarea mijloacelor electronice, respectiv prin intermediul SEAP, si doar ca EXCEPTIE, atunci cand sunt indeplinite anumite conditii, prin alte mijloace decat cele electronice. Prin urmare, in situatia in care nu identificati in cadrul catalogului electronic produsul, serviciul sau lucrarea care va poate satisface necesitatea sau constatati ca pretul postat de operatorii economici pentru obiectul achizitiei este mai mare decat pretul pietei sau din motive tehnice imputabile SEAP, nu este posibil accesul la catalogul electronic, puteti realiza achizitia de la orice operator economic de pe piata libera, cu conditia de a elabora in acest sens o nota justificativa. In ceea ce priveste situatia dumneavoastra, avand in vedere ca pe perioada deplasarilor externe achizitionarea produselor din catalogul electronic ar avea asociate costuri auxiliare foarte mari (ex. cheltuieli de transport) si timp de livrare prelungit, si tinand cont de situatia exceptionala a acestor achizitii, consideram ca va puteti prevala de prevederile art. 43 alin. (3) din HG 395/2016 pentru realizarea achizitiei directe offline. In subsidiar, precizam ca este responsabilitatea exclusiva a autoritatii contractante intocmirea notei justificative privind achizitia directa offline si justificarea situatie de fapt.

 

Întrebare: Posibilitatea atribuirii directe, în decursul unui an, a două sau mai multor contracte de lucrări cu același cod CPV (respectiv lucrări pentru conducte de alimentare cu apă), pentru două sau mai multe obiective de investiții separate, a căror valoare cumulată depășește pragul de la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016, la momentul realizării primului obiectiv necunoscându-se despre existența celorlalte. Răspuns: Legislația actuală în domeniul achizițiilor publice pune un accent crescut pe planificare, autoritățile contractante având obligația de a anticipa, pe cât posibil, achizițiile pe care le vor realiza în decursul unui an bugetar și de a întocmi, în ultimul trimestru al anului curent, pentru anul următor, strategia anuală de achiziții publice. În ceea ce privește achiziția directă, subliniem că aceasta depinde în mod direct de valoarea estimată, utilizarea acestei modalități simple de a cumpăra produse, servicii sau lucrări fiind permisă numai pentru valori, fără TVA, estimate la nivelul unui an bugetar, care nu depășesc un anumit prag valoric, respectiv 132.519 lei pentru fiecare achiziție de produse ori servicii, respectiv 441.730 lei pentru fiecare achiziție de lucrări (conform art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016). Pe de altă parte, codurile CPV nu au legătură directă cu estimarea valorii unei achiziții, acestea fiind utilizate pentru o descriere cât mai exactă a obiectului contractului. Avantajul principal al utilizării codurilor CPV rezidă în depășirea barierelor lingvistice, astfel încât informațiile privind obiectul contractului ce urmează a fi atribuit să fie accesibile și precise pentru toți operatorii economici din spațiul Uniunii Europene. Subliniem că,  în vederea alegerii modalității de achiziție, estimarea valorii unei achiziții publice se realizează având în vedere obiectul acesteia, în conformitate cu Cap. I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din  Legea nr. 98/2016 și în conformitate cu art. 16 și 17 din H.G. nr. 395/2016. Amintim de asemenea prevederile art. 11 din Legea nr. 98/2016, care interzic autorității contractante să divizeze contractul de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică și de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziție publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire. În continuare, este de menționat că legislația în domeniul achizițiilor publice reglementează în mod expres modul de calcul al valorii estimate în cazul obiectivelor de investiții, în vederea alegerii modalităților de atribuire (art. 17 alin. (4)  din H.G. nr. 395/2016). Astfel, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să anticipeze toate lucrările necesar a fi realizate asupra conductelor de alimentare cu apă la nivelul unui an calendaristic, acestea constituind lucrări de intervenție asupra unui obiectiv de investiție existent și necesitând, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 907/2016, întocmirea în prealabil, a unei documentații tehnico-economice. Prin urmare, situația expusă poate fi asimilată încălcării prevederilor art. 11 din Legea nr. 98/2016, menționat mai sus.

 

Întrebare : Derularea procesului de achiziție directă a serviciilor de curățenie profesională demarat în anul 2017. Răspuns : Art. 43 din H.G. nr. 395/2016, conține prevederi explicite cu privire la drepturile și obligațiile pe care le are o autoritate contractantă în ceea ce privește efectuarea achizițiilor directe de produse, servicii și lucrări. Astfel, potrivit dispozițiilor alin. (1) al articolului mai sus menționat, autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. În baza prevederilor sus-menționate, se instituie dreptul autorității contractante de a aplica această modalitate simplă de a achiziționa produse/servicii/lucrări atunci când valoarea estimată a achiziției, fără TVA, este mai mică decât 132.519 lei, pentru produse și servicii, respectiv mai mică decât 441.730 lei, pentru lucrări, fără a fi constrânsă de a respecta aceleași prevederi legislative aplicabile procedurilor. Prin urmare, autoritatea contractantă are posibilitatea de a-și desfășura fiecare achiziție directă în baza unor norme procedurale interne stabilite de către aceasta în funcție de specificul achiziției și cu respectarea principiilor enunțate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, SEAP pune la dispoziția autorităților contractante posibilitatea tehnică de a achiziționa direct, prin intermediul catalogului electronic publicat în SEAP, produse, servicii sau lucrări. Astfel, achiziția directă se realizează, ca regulă, prin utilizarea mijloacelor electronice, respectiv prin intermediul SEAP, și doar ca excepție, offline, de la orice operator economic de pe piață. Excepția este aplicabilă numai în situația în care autoritatea contractantă nu identifică în cadrul catalogului electronic din SEAP produsul, serviciul sau lucrarea care îi poate satisface necesitatea sau constată că prețul postat de operatorii economici în SEAP pentru obiectul achiziției este mai mare decât prețul pieței sau din motive tehnice imputabile SEAP, nu este posibil accesul la catalogul electronic. În acest din urmă caz, obligația autorității contractante este de a elabora o notă justificativă privind incidența condițiilor în baza cărora poate aplica achiziția de la orice operator economic, în conformitate cu art. 43 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016 . Etapele realizării unei achiziții directe prin mijloace electronice așa cum sunt prevăzute în cadrul art. 45 și 46 din H.G. nr. 395/2016 sunt: Autoritatea contractantă accesează cataloagele publicate în SEAP, alege dintre produsele, serviciile sau lucrările prezentate în aceste cataloage și transmite în acest scop, prin intermediul SEAP, notificări de achiziție operatorilor economici care le oferă. În termen de 2 zile de la primirea notificării, operatorul economic are obligația de a transmite, prin intermediul SEAP, acceptarea sau neacceptarea condițiilor impuse de autoritatea contractantă. Netransmiterea de către operatorul economic a unui răspuns în termenul de 2 zile echivalează cu neacceptarea condițiilor impuse de autoritatea contractantă. În cazul în care operatorul economic acceptă condițiile impuse de autoritatea contractantă, va transmite acesteia, prin intermediul SEAP, oferta fermă pentru furnizarea produselor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor. Ulterior, autoritatea contractantă va transmite, prin intermediul SEAP, dacă acceptă oferta fermă, în termen de cel mult 5 zile de la data transmiterii ofertei ferme de către operatorul economic. În situația în care achizițiile directe pot fi realizate offline, numai în condițiile aferente excepției sus precizate, precizăm că acestea se efectuează în baza normelor procedurale interne stabilite de autoritatea contractantă, cu respectarea principiilor prevăzute de legislația în materie și a art. 46 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016, care prevede că autoritatea contractantă are obligația de a transmite în SEAP o notificare cu privire la achiziția directă a cărei valoare depășește 13.000 lei, fără TVA, în cel mult 10 zile de la data primirii documentului justificativ ce stă la baza achiziției realizate.

(Visited 40.989 times, 1 visits today)

Acord-cadru

Întrebare: Procedura simplificata se aplica si pentru atribuirea acordurilor-cadru? Răspuns: Potrivit art. 114 din Legea nr. 98/2016[1] privind achizițiile publice „Autoritatea contractantă atribuie acordurile-cadru prin aplicarea procedurilor corespunzătoare prevăzute la art. 68 – 112”. Potrivit art. 68 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice „Procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege, aplicabile pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru sau organizarea concursurilor de soluţii cu o valoare estimată egală sau mai mare decât pragurile prevăzute la art. 7 alin. (5), sunt următoarele: a)licitaţia deschisă; b) licitaţia restrânsă; c) negocierea competitivă; d) dialogul competitiv; e)     parteneriatul pentru inovare; f)negocierea fără publicare prealabilă; g) concursul de soluţii; h) procedura de atribuire aplicabilă în cazul serviciilor sociale şi al altor servicii specifice; i) procedura simplificată”. Totodată potrivit art. 113 alin. (3)  din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice „Autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili perioada de depunere a ofertelor în funcţie de complexitatea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru şi de cerinţele specifice, astfel încât operatorii economici interesaţi să beneficieze de un interval de timp adecvat şi suficient pentru elaborarea ofertelor şi pentru pregătirea documentelor de calificare şi selecţie, dacă sunt solicitate prin documentele achiziţiei”. Din coroborarea articolelor mai sus menționate rezultă că autoritatea contractantă poate atribui acordurile-cadru prin procedurile prevăzute la art. 68 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice inclusiv prin procedura simplificată reglementată la art. 113 din legea menționată mai înainte.

 

Întrebare: O entitate contractantă are în derulare un acord-cadru a cărui procedură de atribuire s-a derulat în baza prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr. 925/2006, însă acordul-cadru s-a încheiat în baza prevederilor Legii nr. 99/2016 și H.G. 394/2016, în septembrie 2016. Având în vedere că valoarea maximă a acordului-cadru se va depăși cu mult timp înainte de expirarea perioadei de valabilitate a acordului-cadru, entitatea contractantă ridică problema posibilității modificării acordului-cadru (incheierii unui act aditional) în sensul depășirii valorii estimate sau necesitatii demarării unei noi proceduri pentru atribuirea unui nou acord-cadru având același obiect cu cel aflat deja în derulare. Răspuns : Pentru început, dorim să precizăm că în conformitate cu art. 253 alin. (3) și (4) din Legea nr. 99/2016: „(3) Prezenta lege se aplică contractelor sectoriale/acordurilor-cadru încheiate după data intrării sale în vigoare(4) Contractele sectoriale/acordurile-cadru încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce priveşte încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea acestora”. Având în vedere că acordul-cadru în speță a fost încheiat în septembrie 2016, potrivit prevederilor menționate anterior, legea aplicabilă în ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestuia este Legea nr. 99/2016. Potrivit art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 99/2016, acordul-cadru reprezintă „acordul încheiat în formă scrisă între una sau mai multe entități contractante şi unul sau mai mulți operatori economici care are ca obiect stabilirea termenilor şi condițiilor care guvernează contractele sectoriale ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în ceea ce priveşte prețul şi, după caz, cantitățile avute în vedere”. Entitatea contractantă poate alege încheierea unui acord-cadru în cazul în care obiectul achiziției (respectiv nevoia entității cu privire la achiziționarea lucrărilor care vor constitui obiectul acordului) are un caracter repetitiv, putând fi prevăzute la nivelul documentației de atribuire atât estimări ale cantităților minime şi maxime de produse/servicii/lucrări care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru, precum şi estimări ale cantităților minime şi maxime de produse/servicii/lucrări care ar putea face obiectul unui singur contract subsecvent în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (8) lit. f) și g) din H.G. nr. 394/2016. Subliniem că acele cantități minime și maxime pe care entitatea contractantă le stabilește inițial în documentația de atribuire și la nivelul acordului-cadru reprezintă estimări ale unor cantități de lucrări care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru și nu cantitățile exacte care vor fi achiziționate, acestea din urma putând fi mai mici, egale sau mai mari raportat la cele estimate, în funcție de necesitățile efective ale entității contractante. Având în vedere că este vorba de cantități estimative, pe parcursul derulării unui acord-cadru informațiile privitoare la acestea trebuie privite ca repere ce se bucură de un anumit grad de flexibilitate. În ceea ce privește posibilitatea modificării acordului-cadru, în cursul perioadei sale de valabilitate, fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, precizăm că situațiile în care se poate recurge la aceste modificări contractuale, precum și limitele eventualelor modificări sunt prevăzute la art. 236-238, art. 240, art. 241 din Legea nr. 99/2016, în condițiile prevăzute de respectivele articole. În acest sens, în cazul suplimentării cantităților maxime ale acordului-cadru, încheiat în baza prevederilor Legii nr. 99/2016, entitatea contractantă trebuie să stabilească circumstanțele de încadrare în cazurile reglementate de articolele de lege menționate în paragraful anterior. În subsidiar, entitatea contractantă, în funcție de analiza circumstanțelor menționate mai sus, va avea în vedere și incidența de aplicare a art. 239 și art. 243 din Legea nr. 99/2016. În situația în care modificările pe care entitatea contractantă intenționează să le aducă acordului-cadru sunt substanțiale, necesitând în acest sens inițierea unei noi proceduri de atribuire, se vor avea în vedere următoarele aspecte: În conformitate cu prevederile art.13 din H.G. nr. 394/2016, entitatea contractantă, prin compartimentul intern specializat în domeniul achizițiilor publice, are obligația de a-și întocmi, în baza referatelor de necesitate, strategia anuală de achiziții iar în baza acesteia programul anual al achizițiilor publice care reprezintă instrumentele manageriale pentru planificarea și monitorizarea portofoliului proceselor de achiziții publice la nivelul entității contractante. Astfel, pentru a-și asigura continuitatea în vederea satisfacerii necesităților sale, entitatea contractantă își planifică inițierea și derularea procedurii de achiziție publică ținând cont de toate situațiile care pot apărea până la încheierea acordului-cadru și care implică respectarea anumitor termene. În acest sens facem referire la termenele care vizează: perioada de la publicare a anunțului de participare până la depunerea ofertelor, perioada de evaluare a ofertelor, termenele de așteptare pentru încheierea acordului-cadru, termenele de răspuns la eventualele notificări prealabile și contestații, plângerile împotriva decizilor C.N.S.C. sau chiar o eventuală anulare și reluare a procedurii. Totodată, în conformitate cu prevederile referitoare la acordul-cadru statuate prin Legea nr. 99/2016 și H.G. nr. 394/2016, în speță prevederile art. 114 din H.G. nr. 394/2016, nu se fac referiri la obligația entității contractante de a nu iniția o nouă procedură pe durata derulării acordului-cadru în vigoare, fiind prevăzută doar obligația de a nu încheia un contract cu un alt operator economic având același obiect cu cel al acordului-cadru aflat în derulare, în situația în care operatorul economic semnatar are capacitatea de a răspunde solicitărilor entității contractante. În concluzie, entitatea contractantă are posibilitatea de a organiza o nouă procedură de atribuire în vederea încheierii unui acord-cadru având același obiect ca și acordul-cadru aflat în derulare, cu condiția ca încheierea contractelor subsecvente noului acord-cadru  să nu se realizeze pe durata prezentului acord-cadru, ci numai după finalizarea acestuia din urmă.

 

Întrebare: Depășirea valorii maxime estimate a unui acord-cadru încheiat a cărui procedură de atribuire și încheiere s-au realizat în baza prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr. 925/2006. Răspuns: În ceea ce privește un acord-cadru încheiat în baza prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr. 925/2006, precizăm că în conformitate cu prevederile art. 3 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, acordul-cadru este „înțelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe autorități contractante și unul sau mai mulți operatori economici, al cărei scop este stabilirea elementelor/condițiilor esențiale care vor guverna contractele de achiziție publică ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere.” Potrivit prevederilor art. 66 lit. e) și lit. f) din H.G. nr. 925/2006, în cazul unui acord-cadru, documentația de atribuire trebuie să conțină, alături de elementele prevăzute la art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, și un set minim de informații specifice referitoare la estimări ale cantităților minime și maxime care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru, precum și estimări ale cantităților minime și maxime care ar putea face obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuite pe durata acordului-cadru. Subliniem că acele cantități minime și maxime pe care autoritatea contractantă le stabilește inițial în documentația de atribuire și ulterior în acordul-cadru reprezintă estimări ale unor cantități care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru și nu cantitățile exacte care vor fi achiziționate, acestea din urmă putând fi mai mici, egale sau mai mari raportat la cele estimate, în funcție de necesitățile efective ale autorității contractante. Având în vedere faptul că este vorba despre estimări, pe parcursul derulării unui acord-cadru informațiile privitoare la cantități trebuie privite ca repere ce se bucură de un grad ridicat de flexibilitate. Totodată, conform prevederilor art. 65 lit. g) din H.G. nr. 925/2006, „autoritatea contractantă nu are dreptul de a atribui contracte subsecvente a căror valoare cumulată este mai mare decât o valoare a cărei depășire ar conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale O.U.G. nr. 34/2006 care instituie obligații ale autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice”. Prin atribuirea contractelor subsecvente operatorului/operatorilor economici semnatari ai acordului-cadru pe baza regulilor și condițiilor prevăzute în respectivul acord, autoritatea contractantă poate depăşi cantitățile de produse estimate în acordul-cadru şi implicit valoarea maximă estimată a acordului-cadru, cu condiția ca valoarea cumulată a acestor contracte subsecvente să nu depăşească pragul valoric prevăzut de O.U.G. nr. 34/2006 la care autoritatea contractantă s-a raportat pentru alegerea procedurii de atribuire a respectivului acord-cadru, respectiva depăşire nefiind astfel condiționată de atingerea unui procent anume, ci de anumite praguri valorice, după cum am precizat anterior.

 

Întrebare: Autoritatea contractantă a încheiat, în cursul anului 2014, un acord-cadru având ca obiect execuția de lucrări de reparații, administrare și întreținere străzi și un acord-cadru având ca obiect prestarea serviciilor de consultanță pentru lucrările de reparații străzi, ambele pe o perioadă de 40 luni. Atribuirea acordurilor-cadru s-a realizat prin organizarea unor proceduri de licitație deschisă. Ulterior, în perioada de derulare a acordurilor-cadru, autoritatea contractantă a încheiat alte două acorduri-cadru, cu alți operatori economici, respectiv un acord-cadru având ca obiect execuția de lucrări de reparații străzi, cu durata de 44 de luni, și un acord-cadru având ca obiect prestarea serviciilor de consultanță pentru lucrările de reparații străzi cu durata de 40 de luni. Având în vedere situația prezentată, autoritatea contractantă solicită consiliere metodologică cu privire la legalitatea atribuirii celor două acorduri-cadru ulterioare celor încheiate în anul 2014. Răspuns: În conformitate cu prevederile art. 67 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 925/2006, prin încheierea unui acord-cadru, autoritatea contractantă își asumă, față de operatorul/operatorii economic/economici care este/sunt parte a acordului respectiv, să nu încheie cu alt operator economic, pe durata acordului-cadru, un contract având ca obiect achiziționarea produselor/serviciilor/lucrărilor care fac obiectul acordului-cadru respectiv. Prin excepție, autoritatea contractantă poate încheia cu alt operator economic, pe durata acordului-cadru, un contract având același obiect ca acordul-cadru aflat în vigoare, atunci când:

  • operatorul/operatorii economici semnatar/semnatari ai acordului nu mai are/au capacitatea de a răspunde solicitărilor autorității contractante; sau
  • autoritatea contractantă se află în situația prevăzută la art. 65 lit. g) din H.G. nr. 925/2006, în acest din urmă caz fără a aduce atingere regulilor de estimare a valorii contractului de achiziție publică.

Întrucât atribuirea acordurilor-cadru inițiale s-a realizat prin organizarea unor proceduri de licitație deschisă (așa cum rezultă din interogarea SEAP) în acest caz nu există premisele încălcării prevederilor art. 65 lit. g) din H.G. nr. 925/2006. Ca urmare, autoritatea contractantă avea posibilitatea să atribuie alte două acorduri-cadru având ca obiect execuția lucrărilor de reparații străzi, respectiv prestarea serviciilor de consultanță pentru lucrările de reparații străzi (care fac obiectul acordurilor-cadru inițiale) doar în condițiile în care operatorii economici semnatari ai acordurilor-cadru inițiale nu au mai avut capacitatea de a răspunde solicitărilor autorității contractante.

 

Întrebare: O autoritate contractantă a încheiat, în cursul anului 2014, un acord-cadru cu un singur operator economic, în baza O.U.G. nr. 34/2006, pe o perioadă de 4 ani. Până în prezent, au fost încheiate în executarea acordului-cadru 6 contracte subsecvente, pentru lucrări aferente perioadei 2014 – 2016, care reprezintă aproximativ 70% din valoarea estimată a acordului-cadru, iar diferența de aproximativ 30% nu acoperă necesarul autorității contractante pentru perioada 2017 – 2018. Având în vedere că pe parcursul derulării acordului-cadru a apărut necesitatea realizării unor lucrări suplimentare, se impune clarificarea condițiilor în care poate fi depășită valoarea acordului-cadru și dacă lucrările suplimentarea apărute pe parcursul derulării unui contract subsecvent pot fi achiziționate în temeiul art. 122 din OUG nr. 34/2006. Răspuns: În conformitate cu prevederile art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, contractele de achiziție publică sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora, ca urmare, legislația aplicabilă acordului-cadru și contractelor subsecvente atribuite pe perioada de execuție a acestuia este O.U.G. nr. 34/2006, H.G. nr. 925/2006 și normele de interpretare aferente. Acordul-cadru reprezintă o modalitate specială de atribuire a contractelor de achiziție publică definit, potrivit art. 3 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, ca înțelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe autorități contractante și unul sau mai mulți operatori economici, al cărei scop este stabilirea elementelor/condițiilor esențiale care vor guverna contractele de achiziție publică ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere. În cazul acordului-cadru, conform dispozițiilor art. 66 lit. e) și f) din H.G. nr. 925/2006,  documentația de atribuire trebuie să conțină, pe lângă elementele generale prevăzute la art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, estimări ale cantităților minime și maxime care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru și estimări ale cantităților minime și maxime care ar putea face obiectul unui singur contract subsecvent dintre cele care urmează să fie atribuite pe durata acordului-cadru. Ca urmare, cantitățile minime și maxime care pot face obiectul unui singur contract subsecvent și cele care pot fi solicitate pe durata întregului acord-cadru, stabilite de  autoritatea contractantă inițial în documentația de atribuire și preluate ulterior în acordul-cadru, sunt valori estimative și nu reprezintă cantitățile exacte care vor fi achiziționate, acestea din urmă putând fi mai mici, egale sau mai mari raportat la cele estimate, în funcție de necesitățile efective ale autorității contractante. Astfel, autoritatea contractantă are dreptul să depășească cantitățile maxime estimate inițial, atât în cazul contractelor subsecvente atribuite pe perioada de execuție a acordului-cadru, cât și în cazul întregului acord-cadru. În ceea ce privește depășirea valorii acordului-cadru precizăm că, potrivit art. 65 lit. g) din H.G. nr. 925/2006, autoritatea contractantă nu are dreptul de a atribui contracte subsecvente a căror valoare cumulată este mai mare decât o valoare a cărei depășire ar conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale ordonanței de urgență care instituie obligații ale autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice. Referitor la lucrările suplimentare se vor avea în vedere prevederile art. 145 din O.U.G. nr. 34/2006 care stipulează obligația autorității contractante de a nu impune/accepta modificări substanțiale ale elementelor/condițiilor stabilite prin acordul-cadru și prevederile art. 65 lit. b) care prevede obligația de a nu atribui contracte subsecvente care au ca obiect prestații de altă natură decât cele stabilite prin acordul-cadru. Ca urmare, suplimentarea lucrărilor se va putea face doar cantitativ autoritatea contractantă neavând dreptul, conform prevederilor sus-menționate, să achiziționeze lucrări de altă natură decât cele prevăzute inițial în acordul-cadru. Având în vedere că autoritatea contractantă are posibilitatea să depășească cantitățile maxime prevăzute în acordul-cadru, în situația prezentată nu este necesară modificarea contractului subsecvent, autoritatea contractantă având dreptul să atribuie un nou contract subsecvent pentru cantitatea suplimentară de lucrări necesară. Ca urmare, achiziționarea lucrărilor suplimentare nu se va realiza prin procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în baza art. 122 din O.U.G. nr. 34/2006. Cu toate acestea, atragem atenția asupra prevederilor art. 143 din O.U.G. nr. 34/2006 potrivit cărora autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu acordurile-cadru, astfel încât să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurența. Astfel, înainte de suplimentarea cantităților de lucrări autoritatea contractantă va stabili dacă modificarea apărută pe parcursul derulării acordului-cadru se încadrează în categoria modificărilor substanțiale sau nesubstanțiale având în vedere prevederile Instrucțiunii  A.N.A.P. nr. 1/2016 (denumită în cele ce urmează Instrucțiune). Potrivit art. 4 alin. (1) din Instrucțiune, modificările nesubstanțiale ale contractelor în derulare nu reprezintă o nouă atribuire și nu necesită derularea unei noi proceduri de atribuire. Modificarea unui contract va fi considerată nesubstanțială atunci când sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile prevăzute la art. 4 alin. (2) coroborat cu cele de la art. 5 alin. (1) din Instrucțiune. Dacă nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de la art. 5 din Instrucțiune și modificarea se încadrează în una din condițiile de la art. 8, modificarea este considerată substanțială, iar autoritatea contractantă are obligația de a derula o nouă procedură de atribuire, astfel cum este stipulat expres la art. 9 din același act normativ. Pe cale de consecință, în conformitate cu prevederile art. 66 lit. e) și f) din H.G. nr. 925/2006 coroborat cu art. 65 lit. g) din același act normativ, apreciem că autoritatea contractantă are dreptul să atribuie un nou contract subsecvent pentru o cantitate suplimentară de lucrări față de cantitatea maximă prevăzută în acordul-cadru, dacă modificarea nu reprezintă o modificare substanțială în sensul Instrucțiunii  A.N.A.P. nr. 1/2016 și cu condiția ca valoarea cumulată a tuturor contractelor subsecvente să nu conducă la eludarea aplicării acelor prevederi ale ordonanței de urgență care instituie obligații ale autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice.

(Visited 14.103 times, 1 visits today)

Act adițional

Întrebare: Unui contract semnat inainte de intrarea in vigoare a Legii nr.98/20016, i se pot aduce modificări in conformitate cu art.221 din Legea 98/2016, materializate intr-un act aditional semnat dupa intrarea in vigoare a Legii 98/2016? Răspuns: Legea nr. 98/2016 a intrat in vigoare la data de 26.05.2016, data la care O.U.G. nr. 34/2006, precum si orice alte prevederi contrare, cuprinse in orice alte acte normative, au fost abrogate. Pe cale de consecinta, conform art. 236 alin. (1) și (2) din lege, procedurilor de atribuire initiate dupa data de 26.05.2016 li se aplica Legea nr. 98/2016, iar procedurilor de atribuire in curs de desfasurare la aceasta data li se aplica legea in vigoare la data initierii respectivelor proceduri de atribuire (in speta O.U.G. nr. 34/2006). Totodata, conform art. 236 alin. (3) și (4) din acelasi act normativ, contractelor de achizitie publica/acordurilor-cadru incheiate dupa data de 26.05.2016 li se aplica Legea nr. 98/2016, iar contractele de achizitie publica/acordurile-cadru incheiate inainte de aceasta data sunt supuse dispozitiilor legii in vigoare la data cand acestea au fost incheiate (in speta O.U.G. nr. 34/2006), in tot ceea ce priveste incheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea si incetarea acestora. Avand in vedere dispozitiile legale mai sus citate, rezulta cu evidenta ca orice eventuala modificare a contractului, incheiat inaintea datei de 26.05.2016, intra sub incidenta O.U.G. nr. 34/2006 si, prin urmare, prevederile art. 221 din Legea nr. 98/2016 nu ii sunt aplicabile.

(Visited 4.011 times, 1 visits today)

Întrebare : Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea ajustării prețului unui contract de lucrări încheiat în baza Legii nr. 98/2016, ca urmare a creșterii salariului minim pe economie și, implicit, a costului manoperei, în condițiile în care nu a fost prevăzută posibilitatea ajustării prețului contractului nici în documentația de atribuire și nici în clauzele contractuale. Răspuns  : Întrucât în speța dată ne referim la un contract de lucrări încheiat după data intrării în vigoare a Legii nr. 98/2016, posibilitatea și condițiile ajustării prețului acestui contract ca urmare a unei modificări legislative vor fi analizate prin prisma art. 28 alin. (5) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, coroborat cu dispozițiile alin. (2), (4), (6) și (7) ale aceluiași articol. Astfel, posibilitatea de ajustare a prețului în cazul în care au loc modificări legislative este permisă, în condițiile art. 221 din Legea nr. 98/2016, fără a fi îndeplinite condițiile prevăzute la art. 28 alin. (3) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, însă doar în măsura strict necesară pentru acoperirea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului. Pe cale de consecință, în situația ajustării prețului ca urmare a unei modificări legislative, autoritatea contractantă este exceptată de la obligația de a preciza atât în documentaţia de atribuire, cât şi în contractul de achiziţie publică/acordul-cadru modul concret de ajustare a preţului, indicii care vor fi utilizaţi, precum şi sursa informaţiilor cu privire la evoluţia acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotaţii ale burselor de mărfuri, simpla mențiune în documentaţia de atribuire şi în contractul de achiziţie publică/acordul-cadru a posibilității de modificare a contractului fiind suficientă. Prin urmare, având în vedere că în speța de față posibilitatea ajustării prețului nu a fost precizată nici în documentația de atribuire și nici în contract, precizăm că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru ajustarea prețului contractului.

(Visited 8.505 times, 1 visits today)

Alegere procedură

Întrebare: Cum se estimează valoarea in vederea alegerii procedurii de atribuire, in cadrul unor contracte de finanțare din cadrul unui program? Răspuns: În conformitate cu prevederile art. 13 din HG nr. 395/2016, în situația în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, aceasta are obligația de a elabora distinct, pentru fiecare contract de finanțare în parte, un program al achizițiilor publice, respectiv planul de achiziții aferent contractului de finanțare în cauză pentru perioada de implementare, cum ar fi de exemplu perioada următoare de programare a fondurilor europene – 2014-2020. De asemenea, prevederile art.12 din HG nr. 395/2016 specifică modul de întocmire, aprobare și publicare a Programului Anual de Achiziții Publice (PAAP), care este specific contractelor de achiziții publice care se vor derula la nivelul unui an bugetar, așa cum este definit de Legea nr. 500/2002, în raport cu un contract de finanțare semnat între o autoritate de management și un beneficiar (public/privat), finanțat din fonduri europene, a cărui perioadă bugetată nu se raportează la nivelul fiecărui an bugetar, ci la perioada de derulare a contractului de finanțare. Cu toate acestea, in situatia in care o autoritate contractanta implementeaza un proiect multianual finantat din fonduri europene nerambursabile, avand delimitat in mod clar executia bugetara pe anumite linii bugetare, dar fara a cunoaste in detaliu, necesitatile pe care le are pe intreaga perioada, valoarea estimata a unui contract de achizitie publica se realizeaza in functie de oportunitatea existenta la momentul realizarii achizitiei si de faptul ca nevoile in cauza sa poata fi descrise cantitativ si valoric pentru o perioada de referinta, nefiind necesar ca aceasta din urma sa fie aceeasi cu intreaga durata a contractului de finantare. Astfel, autoritatea contractantă va alege tipul procedurii de atribuire luând în considerare prevederile art. 7 alin. (1), coroborate cu cele ale art. 69 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, care conduc la aplicarea procedurilor de atribuire ce reprezintă regula generală, urmărindu-se respectarea prevederilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, astfel încât să nu se eludeze interesului transfrontalier prin atribuirea unui contract de achiziție publică fără publicarea în JOUE a unui anunț de participare.

Întrebare: Se poate scoate la licitatie proiectare + executie , in cazul in care avem finantare europeana? Dar in cazul in care avem finantare de la bugetul de stat? Din prevederile legale am inteles ca valoare estimata a contractului avand ca obiect prestarea serviciilor de proiectare si asistenta tehnica se cumuleaza cu cea a lucrarilor, dar in momentul in care vom scoate la licitatie este obligatoriu sa se scoata impreuna proiectarea si executia sau se pot scoate separat? Răspuns: Precizam ca din prevederile art. 17 alin. (4) lit. b) din H.G. nr. 395/2016 reiese ca in situatia obiectivelor de investitii publice noi sau a lucrarilor de interventie asupra celor existente, ESTIMAREA SE FACE PE FIECARE OBIECTIV IN PARTE insumandu-se toate valorile aferente serviciilor de proiectare tehnica si asistenta din partea proiectantului si executie lucrari la nivelul obiectivului, iar alegerea procedurii de atribuire se va face in baza acestei valori estimate, INDIFERENT DACA ACESTEA FAC OBIECTUL ACELUIASI CONTRACT SAU SE ATRIBUIE CONTRACTE DIFERITE. Prin urmare, se pot atribui toate aceste contracte printr-o procedura unica sau prin proceduri separate, dupa cum este necesar in cadrul etapei de proiect sau a etapelor de finantare, cu conditia ca procedura de atribuire aplicata pentru incheierea acestor contracte sa fie cea rezultata in urma insumarii valorilor aferente PT+asistenta+executie lucrari la nivelul obiectivului. Totodata, precizam ca prevederile sus-mentionate se aplica indiferent de sursa de finantare a acestor servicii si lucrari, prin finantare europeana sau de la bugetul de stat.

Întrebare: Autoritatea contractanta are in desfasurare un proiect finantat din fonduri nerambursabile. Avand in vedere ca  fondurile proiectului au fost suplimentate cu 50% din valoarea initiala si s-a prelungit contractul pentru inca 6 luni, va rugam sa ne precizati ce tip de procedura de achizitie trebuie aplicata in cazul lucrarilor necesare, daca pe proiectul initial am mai achizitionat lucrari prin achizitie directa? Răspuns: Estimarea valorii contractului de achizitie publica se realizeaza avand in vedere obiectul acesteia, in conformitate cu Capitolul I, Sectiunea a 4-a, Paragraful 3 din Lege, la art.9 alin. (1) fiind prevazut ca autoritatea contractanta calculeaza valoarea estimata a unei achizitii avand in vedere valoarea totala de plata, fara TVA, luand in considerare orice eventuale forme de optiuni si prelungiri ale contractului mentionate in mod explicit in documentele achizitiei. Totodata, precizam ca, in conformitate cu art. 11 alin. (2) din Legea 98/2016, autoritatea contractanta nu are dreptul de a diviza contractul de achizitie publica in mai multe contracte distincte de valoare mai mica si nici de a utiliza metode de calcul care sa conduca la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achizitie publica, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege. In cadrul unui proiect, estimarea valorii unui contract se analizeaza si se realizeaza in functie de scopul atribuirii acelui contract raportat la proiectul in cauza, respectiv in functie de necesitatile pe care urmeaza sa le acopere efectuarea achizitiei in cadrul proiectului, autoritatea contractanta avand obligatia, conform art. 13 din H.G. nr. 395/2016, sa elaboreze in mod distinct, pentru fiecare proiect in parte, un program al achizitiilor publice aferent proiectului respectiv. Astfel, modalitatea de achizitie va fi aleasa prin raportare la valoarea cumulata a tuturor lucrarilor achizitionate pe toata durata proiectului , fiind necesara aplicarea unei proceduri de atribuire in cazul in care valoarea estimata a contractului depaseste pragurile valorice prevazute la art. 7 alin.(5) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractanta avand dreptul de a achizitiona direct respectivele lucrari, numai in cazul in care valoarea cumulata a achizitiei se situeaza sub pragul valoric prevazut la art. 7 alin.(5) din legea mentionata.

Întrebare : Consiliere metodologică cu privire la posibilitatea de a achiziționa, în cadrul unui contract de lucrări atribuit prin licitație deschisă conform O.U.G. nr. 34/2006, lucrări suplimentare (care nu au fost incluse în contractul inițial) prin aplicarea procedurii de negociere fără publicare prealabilă conform art. 104 alin. (1) lit. b) și alin. (2) lit. b) din Legea nr. 98/2016, în condițiile în care valoarea lucrărilor suplimentare depășește 20% din valoarea contractului initial. Răspuns : În conformitate cu art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, contractele de achiziție publică încheiate înainte de data intrării în vigoare a respectivei legi sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora. Prin urmare, pentru modificarea contractului de lucrări supus atenției noastre vor fi aplicabile dispozițiile legale în vigoare la data semnării respectivului contract, în speță O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr. 925/2006. Precizăm că prevederile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006 își găsesc corespondent în dispozițiile art. 221 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016 care reglementează una din situațiile în care contractele de achiziție publică pot fi modificate fără organizarea unei noi proceduri de atribuire, iar prevederile art. 122 lit. b) din O.U.G. nr. 34/2016 își găsesc corespondent în dispozițiile art. 104 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016 care reglementează una din situațiile în care poate fi aplicată procedura de negociere fără publicare prealabilă. Așadar, conform art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, o autoritate contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare atunci când este necesară achiziționarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiționale, care nu au fost incluse în contractul inițial, dar care datorită unor circumstanțe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză și numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiții: – atribuirea să fie făcută contractantului inițial; – lucrările sau serviciile suplimentare/adiționale să nu poată fi, din punct de vedere tehnic și economic, separate de contractul inițial fără apariția unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deși separabile de contractul inițial, să fie strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia; – valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite și a actelor adiționale care vor fi încheiate pentru lucrări și/sau servicii suplimentare ori adiționale să nu depășească 20% din valoarea contractului inițial. Astfel, având în vedere că în speța prezentată, valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite și a actelor adiționale care vor fi încheiate pentru lucrări suplimentare ori adiționale depășește 20% din valoarea contractului inițial, menționăm că în acest caz nu pot fi aplicabile prevederile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006. Cât privește aplicarea prevederilor art. 104 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractelor de achiziții publice lucrări, de produse sau de servicii dacă lucrările, produsele sau serviciile pot fi furnizate numai de către un anumit operator economic pentru unul dintre următoarele motive: scopul achiziției este crearea sau achiziționarea unei opere de artă sau unei reprezentații artistice unice; concurența lipsește din motive tehnice; protecția unor drepturi exclusive, inclusiv drepturi de proprietate intelectuală. Întrucât circumstanțele mai sus menționate sunt extrem de limitative, acestea se pot aplica numai atunci când una sau mai multe dintre condițiile de execuție a lucrărilor pot fi îndeplinite numai de un anumit operator economic, dată fiind incidența a cel puțin unuia dintre motivele mai sus menționate. Totodată, precizăm că în situația reglementată prin art. 104 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016 se are în vedere atribuirea unui contract nou, independent de alte contracte încheiate anterior, neexistând în acest caz noțiunea de contract inițial. Având în vedere cele arătate mai sus, precizăm că autoritatea contractantă are dreptul de a atribui un contract nou de achiziție de lucrări prin aplicarea procedurii prevăzute art. 104 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016 numai dacă, în legătură cu motivele prevăzute la alin. (2) lit. b) și c), nu există o soluție alternativă sau înlocuitoare rezonabilă, cum ar fi utilizarea unor canale de distribuție alternative pe teritoriul României ori în afara acestuia sau achiziția unor lucrări, produse sau servicii comparabile din punct de vedere funcțional, iar absența concurenței sau protecția drepturilor exclusive nu sunt rezultatul unei restrângeri artificiale de către autoritatea contractantă a parametrilor achiziției în vederea viitoarei proceduri de atribuire. Motivele tehnice pot fi generate, de asemenea, de cerințe specifice privind interoperabilitatea care trebuie îndeplinite pentru a asigura funcționarea lucrărilor, produselor sau serviciilor care urmează a fi achiziționate. Astfel, în măsura în care problemele de ordin tehnic pot fi îndeplinite și de alți ofertanți, indiferent că aceștia operează pe piața românească, pe piața oricărui alt stat membru UE sau pe întreaga piață europeană și indiferent de aprecierea autorității contractante privind interesul operatorilor economici nerezidenți de a participa la o procedură de atribuire organizată la nivel național, constrângerea de natură tehnică dispare. Totodată, atragem atenția că, astfel cum este stipulat și în recitalul 50 din Directiva 2014/24/UE, în cazul în care situația de exclusivitate se datorează unor motive tehnice, acestea trebuie să fie definite de către autoritatea contractantă în mod riguros și justificate de la caz la caz. În acest sens, precizăm că autoritatea contractantă este singura în măsură să justifice argumentele de ordin tehnic potrivit cărora serviciile respective pot fi prestate de un singur operator economic, astfel încât să fie posibilă aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, ANAP neavând competența de a analiza motivele de natură tehnică, artistică sau legate de protecția unor drepturi de exclusivitate.

 

Întrebare : Activitatea unei autorității contractante constă în realizarea și prezentarea de producții artistice de tip operetă, musical, teatru-dans, recitaluri și concerte – fiecare dintre acestea reprezintă producții artistice originale, care sunt puse în scenă conform viziunii scenografului și regizorului, iar fiecare spectacol realizat de autoritatea contractantă este o producție artistică originală vie, evocând perioade de timp specifice. De la proiect (în sensul art. 3 lit. d) din Ordonanța Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, cu modificările și completările ulterioare) la proiect, pe anumite categorii de cheltuieli (cum ar fi categoriile „Costume” și „Decor”) valorile estimate depășesc pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, dar se situează sub pragurile valorice prevăzute la alin. (1) din cadrul aceluiași articol de lege. Raportat la cele precizate mai sus și ținând cont de faptul că anumite activități sunt imposibil de previzionat și de estimat din punct de vedere valoric și că majoritatea produselor necesare pentru realizarea unui spectacol sunt unicat și pot fi achiziționate doar de la anumiți furnizori (de cele mai multe ori neînregistrați în SEAP), se impune lămurirea aspectelor în funcție de care se stabilește modalitatea de realizare a achizițiilor publice necesare pentru punerea în scenă a producțiilor artistice. Răspuns : Referitor la produsele, serviciile sau lucrările a căror valoare estimată, fără TVA, este mai mică decât pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. (5) din Legea nr. 98/2016 și care nu pot fi identificate în cadrul catalogului electronic publicat în SEAP, precizăm că autoritatea contractantă poate realiza achiziția acestora de la orice operator economic, elaborând în acest sens o notă justificativă, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016. Același drept se menține și în situația în care autoritatea contractantă constată că prețul postat de operatorii economici pentru produsele, serviciile sau lucrările care îi pot satisface necesitatea este mai mare decât prețul pieței, precum și în cazul în care nu este posibil accesul la catalogul electronic, din motive tehnice imputabile SEAP. Pe de altă parte, achizițiile publice a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 se realizează prin aplicarea procedurii simplificate reglementate prin art. 68 lit. i) din același act normativ, cu respectarea principiilor care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică (art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016). Totodată, potrivit dispozițiilor art. 101 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, atunci când atribuie contracte de achiziție publică/acorduri-cadru și organizează concursuri de soluții care privesc achiziții publice ce au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile corespunzătoare prevăzute la art. 7 alin. (1) lit. c) din Lege, autoritățile contractante pot organiza propriile proceduri simplificate de atribuire cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Lege. Cu titlu de excepție, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractelor de achiziții publice în condițiile stipulate la art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, coroborat cu alin. (2) lit. a) din cadrul aceluiași articol de lege. Astfel, achiziția de produse, servicii sau lucrări destinate creării unei reprezentații artistice unice, care pot fi furnizate numai de către un anumit operator economic, poate fi realizată prin organizarea unei proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, indiferent de valoarea estimată a achiziției. În acest sens, autoritatea contractantă are obligația de a verifica întrunirea condițiilor prevăzute la art. 104 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, coroborat cu alin. (2) lit. a) din cadrul aceluiași articol de lege și să justifice încadrarea în situația respectivă, întotdeauna înainte de inițierea procedurii de negociere fără publicare prealabilă (conform dispozițiilor art. 93 din H.G. nr. 395/2016).

 

Întrebare : O autoritate contractantă a încheiat un contract de finanțare privind înființarea unui  sistem de canalizare (rețea de canalizare și stație de epurare), la momentul când în vigoare era O.U.G. nr. 34/2006. În cadrul acestui proiect, autoritatea contractantă a încheiat un contract/contracte de achiziție publică (nu se cunosc datele la care au fost încheiate contractele respective) pentru care se urmărește, la momentul actual, suplimentarea prin procedura necompetitivă de negociere fără publicare prealabilă a unui anunț de participare. Răspuns : Conform prevederilor art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, contractele de achiziție publică/ acordurile-cadru încheiate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea acestora. Astfel, în prezenta speță distingem două situații: 1. Pe de o parte, în cazul în care contractul/contractele de achiziție publică, și nu contractul de finanțare, a/au fost încheiat(e) anterior intrării în vigoare a noilor prevederi legislative în domeniul achizițiilor publice (26.05.2016), suplimentarea lucrărilor aferente finalizării acestui/acestor contract(e), în condițiile art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, se poate efectua prin aplicarea unei proceduri de negociere reglementată de articolul invocat și anume art. 122 lit. i) din O.U.G. nr. 34/2006, în măsura în care serviciile suplimentare au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză. De asemenea, în situația în care se intenționează achiziționarea de lucrări suplimentare în cadrul proiectului, lucrări care nu sunt aferente finalizării unor lucrări achiziționate anterior în baza O.U.G. nr. 34/2006, considerăm că în această situație incidente sunt prevederile art. 236 alin. (1) și alin. (3) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă fiind obligată să respecte prevederile legale în vigoare. 2. Pe de altă parte, în cazul în care contractul/contractele de achiziție publică, și nu contractul de finanțare, a/au fost încheiat(e) ulterior intrării în vigoare a noilor prevederi legislative în domeniul achizițiilor publice (26.05.2016), suplimentarea lucrărilor aferente finalizării acestui/acestor contract(e) și/sau achiziția de lucrări suplimentare se va supune prevederilor Legii nr. 98/2016 și a legislației incidente în vigoare la momentul realizării achiziție.

 

Întrebare : Autoritatea contractantă a inițiat la începutul anului 2017, în baza Legii nr. 98/2016, procedura de licitație deschisă pentru atribuirea unui contract de servicii de salubrizare stradală și deszăpezire. Autoritatea a întreprins demersurile necesare atribuirii contractului în discuție încă din prima parte a anului 2016 dar documentația a fost respinsă în mod repetat de către ANAP. Urmare derulării procedurii de atribuire autoritatea contractantă a întocmit raportul procedurii prin care a dispus anularea pe motiv că au fost depuse numai oferte neconforme. Rezultatul procedurii a fost contestat de doi operatori economici participanți la procedura de atribuire. Având în vedere situația prezentată autoritatea contractantă dorește atribuirea unui contract de servicii de salubrizare stradală și deszăpezire prin aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. Răspuns : Din informațiile furnizate reiese că situația de extremă urgență ar putea fi demonstrată. În ceea ce privește evenimentele care au condus la apariția situației de extremă urgență, înțelegem că aceasta a fost determinată de prelungirea perioadei de atribuire a contractului de servicii, ca urmare a respingerii repetate a documentației de atribuire de către ANAP și a depunerii de contestații în procedură. Totodată, observăm că perioadele scurse între reîncărcările documentației de atribuire, de către autoritatea contractantă, ca urmare a respingerii repetate a acesteia de către ANAP, sunt relativ lungi (3-6 luni). Astfel, în opinia noastră, evenimentele care au condus la apariția situației de extremă urgență puteau fi anticipate cu ușurință, acestea datorându-se într-o oarecare măsură unor inacțiuni ale autorității contractante. Pe cale de consecință, deși perioada de aplicare a procedurii de licitație deschisă nu poate fi respectată din motive de extremă urgență, apreciem că autoritatea contractantă nu are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, întrucât factorul de imprevizibilitate nu poate fi demonstrat. Pe de altă parte, în măsura în care procedura de atribuire de licitație deschisă, aflată în prezent în derulare, va fi în final anulată pe motiv că au fost depuse numai oferte neconforme, autoritatea contractantă va avea dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în temeiul art. 104 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, cu condiția să nu se modifice în mod substanțial condițiile inițiale ale achiziției și, la solicitarea Comisiei Europene, să fie transmis acesteia un raport.

 

Întrebare: Este solicitată consiliere metodologică cu privire la alegerea modalității de achiziție a lucrărilor prevăzute în planul de reparații curente (însemnând lucrări de mică amploare) și a celor incluse în planul de investiții (adică lucrări de mare amploare). În prezent, planul de investiții al autorității contractante cuprinde lucrări de reabilitare și modernizare amenajări interioare cu o valoare estimată per obiectiv (agenție) cuprinsă între 17.000 lei, fără TVA și 64.000 lei, fără TVA. Pentru fiecare obiectiv în parte sunt prevăzute aceleași categorii de lucrări, respectiv lucrări de arhitectură, lucrări de instalații termice, lucrări de instalații sanitare și lucrări de instalații electrice, iar aceste tipuri de lucrări se regăsesc și în planul de reparații curente. Întrucât există posibilitatea ca același tip de lucrare (căreia i se atribuie același cod CPV) să se regăsească:

  • pentru o locație (un punct de lucru al rețelei) în cadrul planului de reparații curente, și pe parcursul anului alte lucrări pentru această locație nu se vor mai efectua decât în situații de forță majoră;
  • pentru altă locație, în cadrul planului de investiții, pe lângă alte tipuri de lucrări (alte coduri CPV), este necesară identificarea reperelor în funcție de care autoritatea contractantă va alege modalitatea de achiziție a respectivelor lucrări.

Răspuns: Pentru început, vă vom prezenta rațiunea utilizării codurilor CPV, ceea ce va releva faptul că acestea din urmă nu influențează modalitatea de estimare a valorii unei achiziții publice sau alegerea procedurii de atribuire/modalității de achiziție. În acest sens, dorim să subliniem că vocabularul comun privind achizițiile publice (CPV) reprezintă un sistem unic de clasificare aplicabil achizițiilor publice, având scopul de a unifica referințele folosite de autoritățile contractante pentru descrierea obiectului achiziției. În schimb, estimarea valorii unei achiziții publice se realizează având în vedere obiectul acesteia, în conformitate cu prevederile cap. I, secțiunea a 4-a, paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, coroborate cu cele ale secțiunii a 2-a din H.G. nr. 395/2016. Astfel, punctul de plecare pentru alegerea modalității de achiziție nu îl reprezintă codul/codurile CPV selectate, ci valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie, de regulă, în cursul unui an bugetar. Nu întâmplător legiuitorul a ales să utilizeze sintagma „de regulă” în vederea introducerii elementului temporal „an bugetar”, ci pentru a scoate în evidență că anul bugetar reprezintă regula în ceea ce privește realizarea achizițiilor publice (această regulă fiind corelată cu prevederile incidente din legislația în domeniul finanțelor publice). Desigur că această regulă cunoaște și câteva excepții, cum ar fi cazul investițiilor multianuale finanțate de la bugetul de stat (situație reglementată prin intermediul art. 17 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016) sau proiectelor finanțate din fonduri nerambursabile/de cercetare-dezvoltare (caz prevăzut la art. 17 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016). Particularizând cele arătate mai sus, la situația descrisă în speță, distingem următoarele scenarii:

1. Achiziția lucrărilor prevăzute în planul de reparații curente – se realizează prin raportare la anul bugetar, adică ținând cont de valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie în cursul anului respectiv. Acest lucru presupune că valoarea estimată care stabilește modalitatea de achiziție este cea a lucrărilor, cumulată cu cea a serviciilor de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului, considerate similare în sensul art. 17 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 395/2016, la nivelul anului bugetar (indiferent dacă lucrările, serviciile de proiectare tehnică și asistență din partea proiectantului fac obiectul aceluiași contract sau se atribuie prin contracte diferite). 2. Achiziția lucrărilor cuprinse în planul de investiții – se realizează în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (4) din H.G. nr. 395/2016, adică la nivel de obiectiv de investiție definit la art. 2 lit. a) din H.G. nr. 907/2016.

Întrebare: Este solicitată consiliere metodologică cu privire la determinarea valorii estimate și, implicit, cu privire la alegerea modalității de atribuire a contractelor având ca obiect achiziționarea, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană (PNDR 2014-2020), a unor tipuri diferite de produse (mobilier, IT, costume populare, stingătoare PSI) încadrate la categoria „Dotări”.

Răspuns: Potrivit art. 16 din Anexa la H.G. nr. 395/2016, estimarea valorii unei achiziții publice se realizează având în vedere obiectul acesteia, obiect care se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului.

Astfel, pentru calculul valorii estimate autoritatea contractantă ia în considerare scopul atribuirii contractului, respectiv necesitățile pe care urmează să le acopere efectuarea acelei achiziții la nivelul unui an bugetar. În acest sens, în cazul în care este necesară achiziționarea mai multor produse/servicii/lucrări care au același cod CPV sau cod CPV diferit, dar achiziționarea acestora răspunde aceleiași activități ce caracterizează scopul principal al contractului, valoarea estimată a contractului se stabilește prin cumularea valorilor tuturor acestor produse/servicii/lucrări. Totodată, astfel cum se prevede la art. 17 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă alege modalitatea de achiziție în funcţie de valoarea estimată a tuturor achiziţiilor cu acelaşi obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfăşoară constant activităţi într-o piaţă de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenţionează să le atribuie în cursul unui an bugetar, având obligația să se raporteze la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor şi lucrărilor care sunt considerate similare. În cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile şi/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, potrivit art. 17 alin. (3) din Anexa la H.G. nr. 395/2016, alegerea modalităţii în care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziţie publică se va face în conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 98/2016, prin raportare la valoarea estimată cumulată a produselor, serviciilor şi lucrărilor, considerate similare în sensul art. 17 alin. (1) din hotărârea de guvern anterior precizată, pe care autoritatea contractantă intenţioneză să le atribuie în cadrul proiectului. Prin urmare, cu privire la speța dumneavoastră, având în vedere că produsele pe care intenționați să le achiziționați sunt încadrate în categoria „Dotări” și sunt destinate realizării activității principale care face obiectul proiectului finanțat din fonduri europene nerambursabile, cu condiția ca acestea să fie destinate pentru uz identic sau similar, autoritatea contractantă va alege modalitatea de achiziţie raportat la valoarea estimată cumulată a tuturor acestor produse și, dacă este cazul, a tuturor serviciilor și lucrărilor destinate implementării proiectului, pe care intenţionează să le atribuie în scopul realizării proiectului, indiferent dacă achiziționarea acestora se va face pe loturi și prin atribuirea unor contracte distincte. Precizăm totodată că, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, “autoritatea contractantă nu are dreptul de a diviza contractul de achiziţie publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică şi nici de a utiliza metode de calcul care să conducă la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achiziţie publică, cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de prezenta lege”.

În subsidiar, subliniem că, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (4) din Anexa la H.G. nr. 395/2016 „autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, inclusiv achiziţia directă, cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale aplicabile”, având în vedere că aceasta are la dispoziție toate documentele și informațiile necesare în vederea luării unei decizii corecte și fundamentate în acest sens.

(Visited 13.167 times, 1 visits today)

Anexa 2

Întrebare: Autoritatea contractanta intentioneaza sa incheie un acord cadru pentru servicii de cazare, restaurant si transport aerian, pe o perioada de un an, prin procedura simplificata, intrucat valoarea estimata este de 750.000 lei fara TVA. Cum trebuie sa procedam in acest caz? Răspuns: Serviciile de cazare si restaurant sunt servicii ce se regasesc pe Anexa 2 din Legea nr. 98/2016. Astfel, conform prevederilor art.7 alin. (1) lit.c) din Legea nr. 98/2016, pentru achizitia serviciilor in discutie a caror valoare este egala sau mai mare decat 3.334.050 lei fara TVA, autoritatea contractanta are obligatia de a aplica procedurile reglementate de prezenta lege. In cazul in care valoarea achizitiei este sub pragul de la art.7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, potrivit legislatiei in vigoare (art. 101 alin. (2) din Hotararea nr. 395/2016), serviciile respective se pot achizitiona prin proceduri simplificate proprii cu respectarea principiilor prevazute la art. 2 alin. (2) din lege. In ceea ce priveste serviciile de transport aerian, conform art. 7 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, atunci cand valoarea achizitiei este egala sau mai mare decat 600.129 lei fara TVA, se aplica procedurile de atribuire reglementate de prezenta lege. Pentru achizitia serviciilor in cauza a caror valoare este sub pragul de 600.129 lei fara TVA, autoritatea atribuie contractele in cauza, potrivIt art. 7 alin. (2) din Lege, prin procedura simplificata in conditiile prevazute la art. 113. Mentionam ca la art. 35 din Legea nr. 98/2016, contractele care au ca obiect cel putin doua tipuri de achizitie publica, in speta contractele mixte care au ca obiect atat servicii specifice prevazute in anexa 2, cat si alte servicii, se atribuie, in conformitate cu dispozitiile prezentei legi aplicabile, prin raportare la tipul achizitiei care constituie obiectul principal (determinat in functie de cea mai mare valoare dintre valorile estimate a respectivelor servicii).

Întrebare: In cazul in care valoarea serviciilor din Anexa nr.2 este mai mica decat pragul de 132.519 lei, este necesara aplicarea unei proceduri simplificate proprii, sau acestea se pot achizitiona direct? Răspuns:Precizam ca potrivit art. 106 alin. (2) din H.G. nr 394/2016 atunci cand atribuie contracte de achizitie sectoriale/acorduri-cadru si organizeaza concursuri de solutii care privesc achizitii sectoriale ce au ca obiect servicii sociale si alte servicii specifice a caror valoare estimata este mai mica decat pragurile corespunzatoare prevazute la art. 12 alin. (1) lit. c) din lege, entitatile contractante prevazute la art. 4 alin. (1) lit. a) si b) din lege pot organiza propriile proceduri simplificate de atribuire cu respectarea principiilor prevazute la art. 2 alin. (2) din lege. Totodata, potrivit art. 12 alin. (4) din Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale, entitatile contractante au dreptul de a achizitiona direct produse sau servicii in cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara tva, este mai mica de 132.519 lei, respectiv lucrari, in cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara tva, este mai mica de 441.730 lei. Din interpretarea dispozitiilor art. 49 alin. (3) din H.G. nr. 394/2016, coroborat cu prevederile art. 78 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, reiese ca achizitia directa se realizeaza, ca regula, prin utilizarea mijloacelor electronice, respectiv prin intermediul catalogului SEAP, si doar ca exceptie, atunci cand sunt indeplinite anumite conditii, prin alte mijloace decat cele electronice. Prin urmare, avand in vedere ca serviciile din anexa 2 a Legii 99/2016 sunt reglementate separat de celelalte servicii sectoriale, precizam ca se poate aplica achizitia directa pentru serviciile a caror valoare este mai mica decat pragurile valorice prevazute de art. 12 alin. (4) din lege cu respectarea prevederilor art. 49-52 din H.G. nr 394/2016.

Întrebare: Consiliere metodologică cu privire la modalitatea de asigurare a serviciilor de pază necesare autorității contractante până la finalizarea procedurii simplificate aflate în faza de contestații, în situația în care pe parcursul anului a mai fost organizată o procedură simplificată cu același obiect ce a fost anulată în urma unei contestații depuse la CNSC și o achiziție directă din catalogul electronic. Răspuns: În primul rând, precizăm că în situația în care autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze servicii de pază, aceasta are obligația de a estima valoarea contractului/acordului-cadru în conformitate cu regulile de estimare prevăzute la art.17 alin. (1) și (2) din H.G. nr. 395/2016, mai exact să stabilească procedura /modalitatea de atribuire în funcție de valoarea estimată a acestor servicii la nivel de an bugetar.  Astfel, autoritatea contractantă poate organiza o procedură unică sau proceduri succesive în scopul achiziționării serviciilor necesare, însă alegerea modalității de atribuire se va realiza în baza valorii estimate cumulate a serviciilor similare (indiferent dacă se atribuie un singur contract pentru acestea sau se atribuie mai multe contracte distincte pe parcursul anului), prin comparare cu pragurile valorice prevăzute la art. 7 alin. 5 din Legea nr. 98/2016. Având în vedere că, în perioada în care procedurile pentru atribuirea contractului de servicii de pază erau în derulare, s-a realizat o achiziție directă din catalogul electronic în valoare de 132.240 lei, fără TVA, facem precizarea că aplicarea achiziției directe într-o astfel de situație conduce la încălcarea dispozițiilor art. 11 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, care interzic în mod clar divizarea unui contract de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică cu scopul de a evita aplicarea procedurilor de atribuire, cu excepția situației în care au fost îndeplinite în mod cumulativ condițiile și s-au aplicat prevederile art. 19 din Legea nr. 98/2016.

Totodată, precizăm că serviciile de pază se regăsesc în Anexa nr. 2 la Legea nr. 98/2016, servicii pentru care achiziția se face în următoarele condiții: – în situația în care valoarea serviciilor în cauză este egală sau mai mare decăt pragul valoric prevazut de art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, se aplică procedurile de atribuire reglementate de art. 68 lit. a)-g) din respectiva lege, în circumstanțele specifice și cu respectarea prevederilor art. 69 alin. (6), art. 111 și art. 112 din aceeași lege; – în situația în care valoarea serviciilor în cauză este mai mică decât pragul valoric prevăzut de art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, se poate aplica procedura simplificată sau se poate organiza propria procedură simplificată de atribuire (fără a se utiliza platforma SEAP) în conformitate cu art. 101 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016.  În concluzie, autoritatea contractantă poate achiziționa serviciile de pază a căror valoare estimată, la nivelul întregului an bugetar, este sub pragul prevăzut la art. 7 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, fără aplicarea procedurilor de achiziție menționațe la art. 68 din aceeași lege, utilizând o procedură simplificată proprie a cărei modalitate de organizare și desfășurare se stabilește de autoritatea contractantă prin norme procedurale interne elaborate pentru valori estimate sub pragul menționat mai sus și cu respectarea principiilor statuate de lege.

Cu toate acestea, autoritatea contractantă nu a aplicat o procedură simplificată proprie pentru atribuirea contractului de servicii de pază, ci procedura simplificată prevăzută de art. 68 din Legea nr. 68/2016.

În acest context, precizăm că, în situația în care se depune o contestație, autoritatea contractantă are dreptul de a încheia contractul numai după comunicarea deciziei Consiliului privind soluţionarea contestaţiei şi cu respectarea termenului de aşteptare prevăzut pentru încheierea lui, în conformitate cu prevederile art. 9 alin. (4) din Legea nr. 101/2016. Totodată, în conformitate cu prevederile alin. (5) al aceluiași articol, contractul încheiat cu nerespectarea prevederilor alin. (4) este lovit de nulitate absolută.

Prin urmare, autoritatea contractantă trebuie să aștepte emiterea deciziei CNSC, decizie pe care o va pune în aplicare fiind obligatorie pentru părțile cauzei conform art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, organizarea unei alte proceduri de atribuire care să aibă același obiect cu cel al procedurii aflate în derulare nefiind posibilă.

 

(Visited 16.034 times, 1 visits today)

Anularea procedurii

Întrebare: Care este termenul prevazut de legislatia in vigoare, prin care autoritatea contractanta are obligatia de a face publica decizia de anulare a procedurii de atribuire a contractului de achizitie publica, insotita de justificarea anularii procedurii de atribuire, avand in vedere ca art.213 alin.(2) din lege, se refera la  termenul prevazut la art. 161 din lege. Răspuns: Precizam ca, decizia de anulare a unei proceduri poate fi luata de autoritatea contractanta in conditiile si in situatiile prevazute de lege (art. 212 alin. (1) si 213 alin. (1) din Legea nr. 98/2016), prin urmare o astfel de decizie poate inteveni oricand pe parcursul derularii acesteia motivata de cazurile legale in care este permisa anularea. In acest caz, autoritatea contractanta are obligatia potrivit art. 213 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 de a face publica in SEAP decizia de anulare, insotita de justificarea anularii procedurii de atribuire, in termenul prevazut la art. 161 din lege raportat la data deciziei de anulare. Totodata, precizam ca suplimentar autoritatea contractanta are obligatia de a comunica in scris tuturor participantilor la procedura de atribuire, in cel mult 3 zile lucratoare de la data anularii, motivul care a determinat decizia de anulare, precum si incetarea obligatiilor asumate de ofertanti prin depunerea ofertelor sau a solicitarilor de participare, in conformitate cu art. 146 alin. (1) din HG 395/2016.

Întrebare : O entitate contractantă derulează o procedură de licitație restrânsă în vederea atribuirii unui acord-cadru cu reluarea competiției pentru atribuirea contractelor subsecvente, pe mai multe loturi, pentru o parte dintre loturi existând doar o ofertă admisibilă la finalul celei de-a doua etape. În cazul unor loturi, încă de la finalul primei etape a procedurii, doar un singur operator economic îndeplinea criteriile de calificare și selecție. În această situație, conducătorului entității contractante refuză aprobarea raportul final al procedurii și dorește o reevaluare completă în vederea reanalizării opțiunii de anulare a procedurii la finalul primei etape din reevaluare. Răspuns : În conformitate cu prevederile art. 91 alin. (2) – (4) din Legea nr. 99/2016, în cazul unei licitații restrânse, entitatea contractantă are dreptul de a stabili un număr minim și un număr maxim de candidați care vor fi invitați să depună oferte în etapa a doua a procedurii, pe care le va indica în invitația la procedura concurențială de ofertare. Potrivit alin. (8) al aceluiași articol, în cazul în care numărul de candidați care îndeplinesc criteriile de calificare și selecție este mai mic decât numărul minim indicat în invitația la procedura concurențială de ofertare, aceasta are dreptul de a opta între a continua procedura de atribuire numai cu acel candidat/acei candidați care îndeplinește/îndeplinesc cerințele solicitate și a anula procedura. De asemenea, în cazul procedurii de licitație restrânsă, după finalizarea selecției candidaților, comisia de evaluare are obligația de a elabora un raport intermediar, care se aprobă de către conducătorul entității contractante (art. 77 alin. (3) din H.G. nr. 394/2016). În altă ordine de idei, potrivit art. 133 alin. (1) și (2) din același act normativ, comisia de evaluarea are printre atribuții formularea propunerii de anulare a unei proceduri de atribuire, dar decizia de anulare aparține conducătorului entității contractante care aprobă atât raportul intermediar, cât și raportul final. În continuare, conform alin. (3) al art. 133 din H.G. nr. 394/2016, în cazul în care nu aprobă raportul procedurii, conducătorul entității contractante va motiva în scris decizia sa și poate, după caz: a) returna raportul, o singură dată, comisiei de evaluare spre corectare sau reevaluare parțială; b) solicita o reevaluare completă, caz în care o nouă comisie de evaluare va fi numită. Prin urmare, dacă în cazul unei licitații restrânse, conducătorul entității contractante aprobă raportul intermediar aferent primei etape prin care optează pentru continuarea procedurii chiar dacă numărul de candidați care îndeplinesc criteriile de calificare și selecție este mai mic decât numărul minim stabilit, o eventuală motivare a deciziei de a nu aproba raportul final al procedurii și de a solicita o reevaluare completă, nu se poate baza pe numărul insuficient de oferte admisibile, întrucât acesta este un risc asumat chiar de conducătorul entității prin decizia de a continua procedura la finalul primei etape. Referitor la anularea procedurii, subliniem că Legea nr. 99/2016 prevede în mod expres cazurile în care o entitate contractantă are obligația de a lua o astfel de decizie (art. 225) și cazurile în care o entitate contractantă are dreptul de a lua o astfel de decizie (art. 226). În același timp, potrivit art. 152 alin. (1) din H.G. nr. 394/2016, entitatea contractantă nu are dreptul să adopte nicio măsură cu scopul de a crea circumstanțe artificiale de anulare a procedurii de atribuire, o asemenea abordare fiind considerată o încălcare a principiului asumării răspunderii prevăzut la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 99/2016. Pe cale de consecință, în speța de față, refuzul conducătorului entității contractante de a aproba raportul procedurii motivat de imposibilitatea reluării competiției datorită faptului că pentru anumite loturi doar o singură ofertă a fost declarată admisibilă (în condițiile în care și în prima etapă au existat loturi cu un singur candidat selectat, iar acesta a decis continuarea procedurii) și solicitarea de către acesta a unei reevaluări complete în vederea reanalizării opțiunii de a anula procedura la finalul primei etape în temeiul art. 226 din Legea nr. 99/2016, reprezintă, în opinia noastră, o măsură adoptată cu scopul de a crea circumstanțe artificiale de anulare a procedurii.

(Visited 13.244 times, 1 visits today)

Întrebare:  Cum se realizează atribuirea contractelor de achiziție publică în cazul unei asocieri formate dintr-o autoritatea contractantă și un beneficiar privat care derulează în comun un proiect? Răspuns: În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, „au calitatea de autoritate contractantă în sensul prezentei legi asocierile care cuprind cel puțin o autoritate contractantă dintre cele prevăzute la lit. a) sau b)”. Prin urmare, având în vedere că legea nu distinge între modul în care urmează să fie alocat bugetul unui proiect, dacă acesta va fi sau nu distinct pe activități sau nu, ori dacă activitățile desfășurate în realizarea proiectului au caracter separat, menționăm că asocierea constituită dintr-o autoritate contractantă sau mai multe autorități contractante și o entitate juridică fără calitate de autoritate contractantă, formată în scopul implementării unui proiect, are obligația aplicării prevederilor legale privind achizițiile publice în vederea atribuirii contractelor pe care proiectul în cauză le implică. De asemenea, inițierea procedurilor de atribuire poate fi făcută, în cazul unui parteneriat de acest fel, de oricare dintre asociați, achizitorul fiind reprezentat de ansamblul entităților juridice ce constituie respectivul grup, indiferent de beneficiarul efectiv al proiectului. Prin urmare, pe baza considerentelor expuse mai sus, asocierea formată dintr-o autoritate contractantă, așa cum e ea descrisă la art. 4 alin. (1) lit. a) sau b) din Legea nr. 98/2016 și o entitate juridică, fără calitate de autoritate contractantă, asociere formată în scopul implementării unui proiect, se încadrează în categoria autorităților contractante descrise la art. 4 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, drept urmare, fiecare dintre membrii parteneriatului/asocierii are obligația de a aplica prevederile legale privind achizițiile publice atunci când efectuează achizițiile publice aferente activităților pentru care este responsabil în cadrul proiectului. În ceea ce privește modalitatea de determinare a valorii estimate, aceasta se realizează în conformitate cu Capitolul I, Secțiunea a 4-a, Paragraful 3 din Legea nr. 98/2016, ținând cont de obiectul achiziției, care se pune în corespondență cu codul/codurile CPV care îl descriu cât mai exact, relevantă în acest context fiind activitatea ce caracterizează scopul principal al contractului (art. 16 din H.G. nr. 395/2016[1]).

Potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (1) și (3) din H.G. nr. 395/2016, în cazul în care autoritatea contractantă implementează proiecte finanțate din fonduri nerambursabile și/sau proiecte de cercetare-dezvoltare, alegerea modalității de achiziție se realizează în funcție de următoarele aspecte:

  • valoarea estimată a tuturor achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, ori care se adresează operatorilor economici ce desfășoară constant activități într-o piață de profil relevantă, pe care autoritatea contractantă intenționează să le atribuie pe întreaga durată a proiectului;
  • complexitatea contractului/acordului-cadru ce urmează a fi atribuit;
  • îndeplinirea condițiilor specifice de aplicare a anumitor modalități de atribuire,

prin raportare la fiecare proiect în parte, pe întreaga perioadă de implementare a acestuia.

Astfel, rezultă că, în cazul în care un proiect se implementează în parteneriat, valoarea estimată a achizițiilor cu același obiect sau destinate utilizării identice ori similare, se determină prin cumul la nivelul întregului proiect, conform celor arătate mai sus, indiferent dacă fiecare partener dispune de un buget propriu în cadrul proiectului și efectuează în nume propriu achizițiile aferente activităților pentru care este responsabil în proiectul respectiv.”

[1] H.G. nr. 395/2016 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare

(Visited 2.770 times, 1 visits today)
(Visited 19.549 times, 1 visits today)
Agenția Națională pentru Achiziții Publice

Agenția Națională pentru Achiziții Publice