Potrivit datelor Comisiei Europene, cheltuielile publice pentru bunuri, lucrări și servicii reprezintă aproximativ 14% din PIB-ul UE. Cu o valoare anuală de peste 2.000 de miliarde de euro și într-un context de consolidare fiscală, eficientizarea sistemului de achiziții publice poate să reprezinte un element care determină o schimbare esențială pentru contribuabilii din Uniunea Europeană (UE).
Achizițiile publice se evidențiază ca fiind o pârghie majoră și constantă prin care se poate acționa în transformarea economiilor și a societăților noastre. De aceea, Statele Membre trebuie să garanteze că această funcție este implementată într-un mod optim prin:
- Asigurarea celui mai bun raport calitate-preț pentru autoritățile contractante;
- Oferirea de oportunități mai mari pentru întreprinderi;
- Transformarea administrației publice într-o administrație agilă (un sistem performant în achizițiile publice are efect pozitiv asupra întregii administrații publice);
- Facilitarea realizării obiectivelor politice specifice: o achiziție mai inteligentă înseamnă o dezvoltare mai durabilă, mai incluzivă și mai inovatoare.
Pe termen lung, aceste obiective pot fi atinse, mai întâi, printr-un cadru legal consistent și, în al doilea rând, printr-o strategie globală care să asigure funcționarea eficientă a sistemului de achiziții publice.
Pe lângă cadrul legislativ în domeniul achizițiilor publice, Comisia Europeană a elaborat pentru prima dată și o strategie complexă privind achizițiile publice. Aceasta regândește întreaga abordare asupra achizițiilor, profesionalizării, reducerii birocrației și valorificării beneficiilor revoluției digitale, astfel încât administrațiile publice să devină mai eficiente, mai eficace și mai prietenoase în relația cu cetățenii și cu operatorii economici. Îmbunătățirea guvernanței, simplificarea procedurilor și utilizarea mai intensă a achizițiilor centralizate și a instrumentelor electronice în achizițiile publice sunt, de asemenea, instrumente importante în lupta împotriva fraudei și împotriva corupției pe care Comisia Europeană le evidențiază în strategia sa.
Dezvoltarea unui sistem eficient de achiziții publice implică mai mult decât transpunerea legislației europene în legislația națională, deoarece acest instrument ar putea să nu reușească, în mod autonom, o abordare eficientă a problemelor sistemice. Un exemplu care poate sublinia acest lucru este că o procedură de achiziție durează aproximativ 77 de zile în Letonia și aproximativ 230 de zile în Grecia, ambele țări aplicând aceleași directive Europene. Aceste probleme se referă la eșecuri sistemice care afectează statul și economia sa.
De aceea, este nevoie de un program cuprinzător care să asigure obținerea unor rezultate concrete în domeniul achizițiilor publice.
Experiența unor State Membre, precum și strategia Comisiei Europene arată ca o soluție posibilă pentru a obține eficiență sporită a sistemului este agregarea cererii și introducerea practicilor centralizate de achiziții.
Achiziția centralizată este un proces în care o autoritate contractantă, reprezentând nevoile colective ale altor entități publice, desfășoară funcții de achiziții publice în numele acestor entități. În majoritatea Statelor Membre, achizițiile publice se desfășoară, în principal, pe o bază foarte descentralizată (adică la nivelul ministerelor, al autorităților locale sau al altor organisme publice) de către sute sau uneori de mii de autorități contractante. Cu toate acestea, se poate spune că în ultimii ani în majoritatea Statelor Membre se poate observa o tendință clară de trecere spre un sistem central de achiziții, bazat pe proceduri electronice. Astfel, se poate constata că unitățile de achiziții centralizate devin un element-cheie al organizării sistemului de achiziții publice.
Pentru ilustrare, unități de achiziții centralizate există și realizează achiziții în beneficiul autorităților contractante în State Membre ale Uniunii Europene cum ar fi: Danemarca, Finlanda, Franța, Italia, Germania sau Austria.
Cu excepția Ciprului și Luxemburgului, toate statele comunitare au înființat unități de achiziții publice centralizate care funcționează la nivel național, iar în majoritatea există și unități de achiziții centralizate la nivel local. Organizarea și funcționarea acestor organisme centrale de achiziție reflectă caracteristicile sistemelor de administrație publică din aceste țări, precum și trăsăturile specifice modului de furnizare a serviciilor publice în statele respective.
Definiția unităților de achiziții centralizate se regăsește în fiecare lege națională. Astfel:
- Nu există o obligație de a institui UCA;
- Nu există un model standard pentru organizarea unei UCA, Statul Membru poate defini:
– domeniul de aplicare (regional / sectorial / local);
– modelul de organizare și statutul juridic;
– scopul pentru care se înființează UCA;
– modelul de finanțare.
Realizarea achizițiilor publice prin intermediul unităților de achiziții centralizate prezintă principalul beneficiu al realizării de economii la buget și al utilizării eficiente a fondurilor, în principal datorită:
- Simplificării procedurilor de achiziție publică și reducerii costurilor asociate: unitatea de achiziții centralizate organizează procedurile de atribuire în numele autorităților contractante, spre deosebire de situația în care fiecare autoritate contractantă organizează propriile proceduri de atribuire;
- Agregării cererii și realizării de economii de scară de până la 20%: unitatea de achiziții centralizate organizează procedurile de atribuire pentru volume mari, pe baza necesităților agregate ale autorităților contractante, ceea ce crește atractivitatea procedurilor de atribuire și permite realizarea de economii prin raportare la volumele achiziționate;
- Îmbunătățirii capacității administrative și expertizei: unitatea de achiziții centralizate concentrează expertiză și personal specializat în domeniul achizițiilor publice, ceea ce contribuie la creșterea încrederii în activitatea unității de achiziții centralizate și la o concurență sporită în cadrul procedurilor de atribuire organizate de aceasta;
- Îmbunătățirii transparenței: Datorită unui control mai ușor prin autoritățile competente (comparativ cu monitorizarea a mii de autorități contractante mici situate pe teritoriul întregii țări), unitatea de achiziții centralizate are un rol important în combaterea corupției.
Directiva 2014/24 promovează explicit extinderea tehnicilor de centralizare în achiziții publice. Prin transpunerea în legislația națională, Legea 98/2016 stabilește cadrul legal pentru operaționalizarea unităților de achiziții centralizate în administrația din România (Art. 3 (1) – literele b) și e), art. 40 și art. 41). Acestea furnizează servicii de achiziție pentru autorități contractante beneficiare, în sensul art. 3 alin 1, litera x) din Legea 98/2016.
În contextul reformei sistemului achizițiilor publice din România, Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) implementează o parte dintre măsurile incluse în Strategia Națională în domeniul Achizițiilor Publice, cu sprijinul Băncii Europene de Investiții (BEI). Una dintre măsuri vizează și încurajarea agregării cererii de produse, servicii și/sau lucrări între autoritățile contractante prin înființarea de unități de achiziții centralizate la nivel local (direcția de acțiune 4.2 – E din HG 901/2015).
În prezent, proiectul se află în etapa de identificare și selecție a instituțiilor interesate să constituie unități de achiziții centralizate la nivel local. Dacă reprezentați o astfel de instituție și doriți să aflați informații suplimentare cu privire la beneficiile și demersurile ce sunt necesare pentru a înființa o unitate de achiziții centralizate la nivel local, dar și cu privire la sprijinul pe care ANAP, prin intermediul BEI, îl poate acorda în acest sens, vă rugăm să ne contactați la contact@anap.gov.ro sau uca.locale@ro.ey.com.
Biroul de presă
30 martie 2021
