Guvernul a aprobat Strategia națională în domeniul achizițiilor publice, al cărei scop este crearea unui cadru stabil în acest domeniu, pentru a obține eficiență și economii (value for money), în condiții de integritate și responsabilitate.
Strategia aduce o nouă abordare în domeniul achizițiilor publice, mutând accentul de la procedură la proces, de la valoarea contractului propriu-zis la „value for money” și la costul întregului ciclu de viață al unei achiziții, de la supra-reglementare la o legislație suplă, dublată de ghiduri coerente, actualizate, consolidate și validate de Agenția Națională pentru Achiziții Publice.
Strategia are în vedere o reașezare a sistemului, pornind de la funcțiile esențiale pentru o mai bună funcționare: asigurarea legiferării, elaborarea de politici publice, monitorizare și supervizare, sprijin operațional și help-desk, control și remedii și căile de atac. De asemenea, măsuri incluse în acest document au scopul să profesionalizeze personalul din domeniul achizițiilor publice, fapt care, pe termen mediu și lung, va contribui la cheltuirea eficientă a banului public prin creșterea calității procesului de achiziții, implicit, prin creșterea capacității administrative.
Măsurile incluse în Strategie vizează realizarea unui set de acțiuni în perioada 2015-2016, cu efecte pentru întreaga perioadă de programare bugetară 2014-2020.
Strategia este structurată în cinci capitole care cuprind problemele majore identificate în aplicarea actualei legislații, direcții de acțiune pentru reformarea sistemului, precum și o serie de documente suport care fundamentează situațiile identificate. La nivelul fiecărui capitol se regăsește un plan de acțiune cu termene clare, instituții responsabile, indicatori de performanță și impact preconizat. Cele cinci capitole, care constituie și direcțiile de acțiune sunt:
Calitatea cadrului legislativ, inclusiv evaluarea opțiunilor de transpunere a noilor directive în legislația națională
În prezent, domeniul este reglementat, la nivel primar, de OUG nr. 34/2006 (care a transpus directivele europene în domeniul achizițiilor clasice, utilităților și concesiunilor), modificată de 20 de ori de la intrarea în vigoare. Adițional, alte 52 de acte normative secundare și terțiare (hotărâri de Guvern, ordine emise de ANRMAP) reglementează achizițiile publice în România.
Pentru îmbunătățirea cadrului legislativ, vor fi promovate noi legi în materie de achiziții publice, care vor transpune cele mai recente directive europene în domeniu și vor conține măsuri care să remedieze neajunsurile constatate în aplicarea actualei legislații. Mai exact, vor fi adoptate patru legi distincte privind: achizițiile publice (clasice), achizițiile sectoriale (utilitățile), concesiunile și parteneriatul public-privat, respectiv remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor. Aceste patru acte normative vor înlocui cadrul legal existent în domeniul achizițiilor.
Aceste legi vor fi urmate de norme metodologice și ghiduri explicative.
Coerență generală și eficiența cadrului instituțional
Sunt avute în vedere dezvoltarea funcției de asistent (help-desk) astfel încât să permită accesul direct la îndrumări metodologice/ghiduri pe probleme specifice, asigurarea sprijinului operațional prin dezvoltarea de ghiduri on-line ce vor conține documentații de atribuire standard pentru anumite sectoare. Monitorizarea, supervizarea și asigurarea unui sistem de remedii și căi de atac îmbunătățit sunt alte acțiuni avute în vedere.
Regularitatea și calitatea procesului de achiziții publice
Obiectivul general este ca procesul de achiziție publică să respecte cadrul legal și să fie de calitate. Aceasta implică un mediu de control de asemenea natură, astfel încât, dincolo de respectarea strictă a legilor și regulilor în vigoare, să fie aplicate și bunele practici pentru a obține, prin transparență și concurență, cel mai bun raport calitate-preț. Sunt avute în vedere dezvoltarea controlului intern, eficientizarea controlului extern ex-ante, îmbunătățirea și extinderea sistemelor pentru a preveni conflictele de interese, eficientizarea controlului ex-post.
Capacitatea autorităților contractante, cu accent pe profesionalizare și aspecte de integritate
Sunt avute în vedere o serie de acțiuni între care: elaborarea de îndrumare și instrumente pentru autorități proiectelor, profesionalizarea personalului, mecanisme pentru întărirea capacității autorităților contractante și agregarea cererii.
Funcțiile de monitorizare și supervizare ale sistemului de achiziții publice din România
Strategia are în vedere dezvoltarea acestor sisteme, astfel încât să devină funcționale și eficiente, prin stabilirea unor indicatori relevanți care sa fie extrași automat din SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice), înființarea unui departament dedicat în cadrul Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, instituirea unor proceduri de corelare a funcției de monitorizare cu cea de supervizare și cu cea de formulare a politicilor publice.
Logica economică a reformei achizițiilor publice din România, promovată în Strategie și preluată din directivele europene în domeniu, gravitează în jurul ideii potrivit căreia transparența generează competiție, competiția generează economii. Analizele econometrice realizate în cadrul unor studii de impact realizate la nivel european au arătat faptul că și o creștere mică dar stabilă în transparența procesului de achiziții publice duce la economii tangibile. Concret, conform Evaluation Report-Impact and Effectiveness of EU Public Procurement Legislation (Part 1), publicat de Comisia Europeană în 2011, după publicarea unui anunț participare rezultă economii de 1,2% în comparație cu situațiile în care nu s-au publicat anunțuri de participare sau alte informații în legătură cu un contract ce urma să fie atribuit. Conform analizelor, o autoritate contractantă care publică o invitație de participare la licitație și utilizează o procedură deschisă se poate aștepta la economii de 3,8% din valoarea finală a contractului, iar dacă utilizează o procedură restrânsă se poate aștepta la economii de 2,5%. Economiile care sunt asociate unui grad mai ridicat de competiție sunt mai mari în sectorul de servicii și lucrări, rezultând o relație de directă proporționalitate între economii și competiție în aceste sectoare; cu cât procedurile mobilizează competiția, cu atât mai mult crește și gradul de economisire.
Din perspectiva impactului concurențial și asupra mediului de afaceri, reforma în domeniul achizițiilor publice va permite implementarea unui mecanism de cooperare instituțională între autorități, pentru prevenirea și combaterea practicilor coluzive între ofertanți. În plus, flexibilizarea procedurilor, reducerea sarcinilor administrative în pregătirea ofertelor, introducerea consultărilor cu piața, vor genera o mai mare competiție și o participare mai activă a IMM-urilor în cadrul procedurilor de atribuire.
Din punctul de vedere al impactului social, scopul reformării achizițiilor publice nu se va rezuma doar la realizarea de economii, ci vor putea fi utilizate ca un instrument pentru implementarea de politici în domeniile mediului, social sau al eficienței energetice. Conform studiilor de impact la nivel european, 70% din anunțurile publicate includ în cadrul criteriilor de atribuire aspecte de mediu, eficiență energetică sau aspecte sociale. Conform statisticilor publicate în România, pentru sectorul achizițiilor publice aproximativ 94% din procedurile publicate utilizează ca și criteriu de atribuire prețul cel mai scăzut.
Pachetul legislativ privind achizițiile publice, din care face parte și Strategia, a fost elaborat de Comitetul interministerial pentru achiziții publice (sprijinit de un grup tehnic care include toate instituțiile implicate în acest domeniu), care a avut un dialog permanent cu Comisia Europeană. Proiectele incluse în pachetul legislativ au fost supuse unei ample dezbateri publice cu instituțiile și partenerii de dialog interesați.
Strategia poate fi consultată accesând următorul link:
STRATEGIA NAȚIONALĂ ÎN DOMENIUL ACHIZIȚIILOR PUBLICE
