Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a reluat săptămâna trecută reuniunile interinstituționale privind aplicarea unitară a legislației în domeniul achizițiilor publice. La evenimentul organizat la sediul ANAP au participat oficiali din cadrul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Curții de Conturi, Autorității de Audit, Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și Consiliului Concurenței.
Aceste reuniuni fac parte dintr-un cadru strategic mai larg, vizând implementarea Acțiunilor A60 și A61 din Strategia Națională în domeniul Achizițiilor Publice (SNAP) 2023–2027. Obiectivul central îl constituie obținerea și consolidarea unei abordări unitare în interpretarea și aplicarea legislației achizițiilor publice, prin dialog tehnic între instituțiile cu atribuții relevante în domeniu și prin valorificarea constatărilor rezultate din activitățile de verificare, control, audit, soluționare a contestațiilor și supervizare de sistem.
În deschiderea evenimentului, președintele ANAP, Raluca Rogoz, a subliniat miza acestui dialog: „Scopul acestor reuniuni este consolidarea unui cadru legislativ stabil și predictibil, cu interpretări unitare, care să sprijine implementarea eficientă a investițiilor publice și utilizarea corespunzătoare a fondurilor publice. Legislația în domeniul achizițiilor publice trebuie aplicată într-o manieră care să permită, în mod justificat și oportun, crearea de valoare pentru banii publici.”
Baza discuțiilor tehnice a constituit-o o analiză realizată de ANAP asupra unei perioade extinse (2019–2024), fundamentată pe sesizări interne și răspunsuri primite de la peste 1.400 de autorități și entități contractante. Pe baza centralizării acestor date oficiale, au fost identificate următoarele categorii critice de divergențe:
- Pregătirea procedurilor: Divizarea contractului și impunerea unor cerințe de calificare restrictive;
- Documentația de atribuire: Specificații tehnice restrictive sau incomplete, alături de utilizarea unor factori de evaluare neadecvați;
- Procedura de atribuire: Lipsa publicității și erori în procesul de evaluare a ofertelor;
- Finalizarea procedurilor și execuția contractelor: Contracte încheiate după expirarea valabilității ofertelor, modificări contractuale neconforme și depășirea cantităților estimate din acordurile-cadru.
Participanții au agreat că interpretările divergente afectează direct absorbția fondurilor europene și cresc riscul de litigii și corecții financiare. Ca soluție de viitor, ANAP propune utilizarea platformei SEAP pentru colectarea standardizată a neregulilor constatate, asigurând astfel trasabilitatea și reducerea suprapunerilor, în vederea unei analize mai eficiente a situațiilor care pot genera practică neunitară.
Președintele ANAP, Raluca Rogoz, a arătat că fiecare interpretare divergentă sau neclaritate normativă se traduce, în mod direct, în riscuri majore de corecții financiare, litigii prelungite și blocaje în absorbția fondurilor europene, cu impact asupra implementării proiectelor de investiții.
“Mecanismul pe care îl dezvoltăm acum nu este doar un exercițiu formal de colectare a datelor, ci o transformare necesară a modului în care statul supervizează banul public.
Prin corelarea constantă a controalelor cu realitatea din SEAP și prin clarificări metodologice emise în timp util, eliminăm blocajele administrative și oferim o plasă de siguranță juridică tuturor actorilor implicați în procesul de atribuire,” a declarat Raluca Rogoz.
Biroul de Presă
2 iunie2026
